Michelangelo, Crearea lui Adam

 Michelangelo,  Bolta Capelei Sixtine. Crearea lui Adam.

-Mda, taica-meu zice mereu ca de-a lungul istoriei arta a trecut de la frumusete la interpretare.

- Pai, asa e. Adica, daca te uiti la un tablou din 1645, stii sigur despre ce e vorba. Stapanul cu doua slugi  a plecat la vanatoare si a prins un mistret. Simplu ca buna ziua. Scena vanatoreasca, simpla, fotografie de tipul amintire. Foarte frumos. Sau cum era Monet, nuferi, frate, pe tot peretele! Frumos, relaxant. Acum, daca ii spui lui Damien Hirst: “ Ba, am fost la vanatoare cu doi angajati si am omorat un mistret! Reprezinta cumva treaba asta!”, te trezesti la Tate cu juma` de inima de porc insirata pe jos, podeaua plina de sange in care au ramas urmele de la trei perechi de pantofi diferite, iar pe fundal se aude pe repeat inregistrarea momentului injunghierii unui porc.  Noi sa zicem ca intelegem treaba asta. Ca traim in 2013. Dar adu-l pe Da Vinci sa vada sangele lui Hirst pe jos si o sa se apuce sa spele podeaua. Asta e diferenta majora, cred. Arta alora de acum o mie de ani o intelegeau si artistii, si privitorii. Mai mult, arta alora de atunci bucura ochiul si atunci, si in zilele noastre. Arta astora de acum nu sunt convins ca o inteleg nici macar artistii insisi. Stiu ca exista tot felul de simboluri ascunse in mii de tablouri de acum  sute de ani, dar ideea de baza, tablou cu femeie privind pe fereastra, sa zicem, il intelegi. Mie majoritatea artistilor contemporani mi se par niste inchipuiti. Fac ceva si apoi se apuca sa ii dea intelesuri foarte profunde si abstracte. Cand, de fapt, intelesul ar fi trebuit sa ii inspire. Astia fac o pata verde ca atat le poate capul si abia apoi se apuca sa emita ipoteze despre ce ar putea sa insemne. Daca in 1500 femeia se uita pe fereastra ca sa vada peisajul, in 2013 femeia se uita pe fereastra pentru ca ea contempleaza sinuciderea, ea ar vrea sa sara pe geam in momentul picturii in urma unei traume ascunse din copilarie, redeclansate de imaginea si zgomotele cutremuratoare scoase de doua pisici care se imperecheau in fata casei ei. De aceea artistul a ales sa se semneze cu o labuta de pisica.  (Sincer, lesin!!! De ras!!!  Pardon, aici era spatiul autorului!!! Precizez: Adrian Telespan, Cimitirul).

P.S.     Fragmentul de mai sus este un elogiu adus artei renascentiste, caci si Telespan, autorul, stie exact ca anul acesta se implinesc 450 de ani de la moartea lui Michelangelo! Telespan, ma bucur enorm ca l-ai bagat si pe Marele Maestru Michelangelo (la pagina 79, fix) in Cimitirul tau!!! Si, evident, pe  Leonardo Da Vinci, preferatul meu!

Roma- Muzeu in aer liber

    Am ajuns la Roma, anul asta, mai devreme decat speram. Am ajuns astazi, odata cu finala de tenis masculin jucata de Rafa si Nole.  Inghit in SET(C) pierdut, de cel cu care tin mereu, caci trofeul a fost luat de sarb, cu ape cu tot...  Dar azi ii iubesc pe amandoi, caci au vorbit in italiana! Ii iubeste si intreaga Roma, veche si noua cum este ea, si le ofera o inima imensa creata din trupuri umane, acolo unde viata celor doi pulseaza genial: pe teren! De asta iubesc Italia si in special Roma, pentru ca ofera inimi!!! In aer liber!

Noaptea Muzeelor

 Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie

   Noaptea de 17 spre 18 mai este rezervata, international, calatoriei prin Muzeele lumii. Asadar, Noaptea Muzeelor. Noi avem Bucurestiul, cu oferta cuprinzatoare si propun, prin selectie proprie, urmatoarele vizite: Muzeul National de Arta Contemporana, cu expozitia SARKIS, Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, cu evenimentul  “Dupa-amiaza muzeului”,  Muzeul National de Arta al Romaniei, cu o scenografie dedicata Anului Brancoveanu,  Biblioteca Centrala Universitara “Carol I”, asadar pe urmele regalitatii,  Centrul Cultural Art Society si al sau eveniment, “Primul meu tablou”. As mai propune Muzeul National “George Enescu”, a carui tematica vizuala si sonora ar putea incanta vizitatorii, caci propune o intalnire cu muzele... Muzeul National al Literaturii Romane aduce evenimentul “Maratonul de Poezie si Jazz”, Eclectico Studio ofera, la Palatul Stirbei , ”Hotel Discret. Design grafic si design de produs din Romania in perioada 1950- 1990”.  Muzeul Militar National “Regele Ferdinand” propune un eveniment istoric, printr-o expozitie intitulata “100 de ani de la declansarea Primului Razboi Mondial”.  Muzeul Bellu aduce o inedita invitatie la teatru, in spatiul neconventional al cimitirului Bellu, o piesa de teatru intitulata “ Viata in cimitir”. (Senza parole!)

P.S.   Despre Muzeele din Constanta nu mai scriu caci ma duc sa le vizitez in aceasta noapte! Incep cu Muzeul preferat: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie. O noapte plina!

Brendea, Tentatia inocentei...

Cosmin Brendea, Tentatia inocentei...

   Brendea mi-a rapit inocenta. Tentatia inocentei...  Brendea m-a pus in incurcatura de cateva ori, atunci cand tot plonja prin straturi istorice mai putin explorate de, culmea, profa de isto ce sunt. M-a confuzat, ca sa spun asa, cu desenele si picturile lui expresionist- avangardist- tematice, facandu-ma sa apelez la o Ruga Divina, in speranta ca poate mi se sufla ceva- de undeva- de Sus... si sa descifrez nuanta celor spuse si desenate de el.  In asa incurcatura m-ai pus Brendea, cu Lucretia ta, eu crezand ca e Lucretia mea! Ai tratat acolo un mesaj al violentei care m-a cam... nu speriat, dar... ce mai!!! ai evocat, in galben- ocru, o clipa istorica din regalitatea romana, in cea mai potrivita nuanta! Si cat de mult imi place Istoria romana! Si, evident, nuanta!

P.S.  Ne asteapta cumva Roma prezenta, ca tot vine ziua Italiei in curand?!? Atasez o Ruga Divina, mai jos, la brat cu tine, Brendea! Cosmin Brendea.

C. Brendea, Rapirea Lucretiei

El Greco, Doamna cu blana de ras

    Pentru spanioli, Dominikos Theotokopulos  va fi mereu ”Grecul” venit din Italia, caci locul de nastere al pictorului, insula Creta, se afla printre posesiunile republicii venetiene. El Greco si-a semnat lucrarile folosind alfabetul grecesc, numele familiei sale insemnand "fiul Maicii Domnului”. S-a scris despre el ca “si-a pus sufletul pe lemn si viata pe panza”. A fost descoperit de un mecena al artei, regele Filip II al Spaniei.  A putut afirma despre Michelangelo ca nu stie sa picteze. Personal am avut un soc vizual citind propozitia (emoticon care da din gene cu viteza luminii). Un pictor renascentist cu originalitate de necontestat...  si mistic in toata creatia sa, exceptie facand o singura pictura, cea pe care  o aleg astazi: Doamna cu blana de ras.

P.S.  Nikos Kazantzakis si-a intitulat autobiografia “Declaratie catre El Greco”. Scriitorul care l-a descoperit pe Alexis Zorba nu m-a surprins.  Poate ca ce a ceat Kazantzakis, idealizand in scris, a creat El Greco deformand in pictura. Un singur cuvant pentru amandoi: original!

P.P.S.   Despre prietenia lui Nikos Kazantzakis cu braileanul meu, Panait Istrati, intr-un alt articol.

Brancusi, Sarutul

    

     Primul articol de pe blogul personal, scris in urma cu doi ani, se intitula Klimt, Sarutul. Nu aveam in cap dilema Sarutului, nici la propriu nici la figurat... figurat, prin expresie artistica, desigur. Ma intrebam, insa, de ce nu pot face o ierarhie a Saruturilor, fie ele ale lui Klimt, Rodin ori Brancusi. Mi-am raspuns: pentru ca arta are valoare egala cu mesajul, incarcatura  emotionala, tensiunea creatiei, unicitatea operei si, evident, a artistului.

P.S.     Am pictat Sarutul lui Brancusi, am vazut Sarutul lui Klimt, am practicat (artistic si deci unic)  Sarutul lui Rodin...

P.P.S.
 Lucrarea lui Brâncuşi are dimensiunile de aproximativ 36x24 centimetri, este realizată din ghips şi e una dintre cele şase variante ale sculpturii, înfăţişând doi îndrăgostiţi îmbrăţişaţi şi uniţi prin sărut.

Preţul de pornire la licitaţia de la Casa Christie's era de cinci milioane de dolari. Organizatorii au estimat că vor obţine pe această sculptură între cinci şi opt milioane.

"Tema sărutului este atât de importantă pentru Brâncuşi, a lucrat la ea aproape patru decenii. A ţinut atât de mult la această temă, încât a devenit emblematică pentru personalitatea sa, având simbolul inscripţionat pe cărţile sale de vizită şi pe scrisorile sale", spune Sharon Kim, director internaţional al Casei Christie's.

"Muza", altă lucrare de referinţă a lui Brâncuşi, a fost vândută în 2012 tot la Casa Christie's, pentru 12,4 milioane de dolari.

Marţi seară,  6 mai, 2014, Casa Christie's a obţinut cele mai bune încasări ale sale, din 2010, la o licitaţie de artă impresionistă şi modernă: aproape 286 de milioane de dolari. Iar pentru Sarut, 8.565.000 dolari.