Michelangelo, Judecata de Apoi

Ajuns-au anii, cursul vietii mele,

Fragila barca-n larg pe mari profunde,

In portul nostru-al tuturor, pe unde

Dam seama toti de bune si de rele. 

Azi stiu c-a fost sortita sa ma-nsele

Vapaia-nchipuirilor fecunde

Ce-n insasi fantezia mea se-ascunde:

Caci idol mi-am facut din arta. 

 

Stele, doruri si vise,

Ce-o s-ajunga toate

Acum cand doua morti imi stau in fata? (Poem, de Michelangelo).

     La o varsta mult mai inaintata decat cea pe care o avea artistul cand a pictat Capela Boltii Sixtine, Michelangelo a acceptat insarcinarea papei de a decora si peretii altarului. E vorba de scena Judecata de Apoi, care transmite  intreaga spaima a  artistului, atat in fata momentului biblic pictat cat si dureroasa criza de credinta pe care o traversa, probabil datorata discutiilor cu marchiza Vittoria Colonna, ea insasi poeta si...  portret adorat de Michelangelo in poeziile si picturile sale. In aceasta scena, chipul Fecioarei Maria are chipul  Vittoriei Colonna.

P.S.   Intreaga scena a frescei Judecata de apoi corespunde ideii INVIERII.

 

Michelangelo, Potopul

A terminat, intr-o solitudine deplina, la varsta de 37 de ani, ceea ce nu mai realizase pana atunci: pictura in fresca! Bolta Capelei Sixtine! Sunt prezente scene din Geneza, de la Despartirea luminii de intuneric, deasupra altarului, pana la Betia lui Noe, in partea de jos. Intre aceste doua scene apar Crearea stelelor si a planetelor, Despartirea apelor de bolta cereasca, Crearea lui Adam, Crearea Evei, Ispitirea si alungarea din Paradis, Sacrificiul lui Noe si Potopul universal.

P.S.    Am ales astazi Potopul pentru ca a fost prima scena pictata. Se afla in centrul boltii Capelei Sixtine. “ Potopul a tinut pe pamant patruzeci de zile si patruzeci de nopti si s-a inmultit apa si a ridicat corabia, si aceasta s-a inaltat deasupra pamantului.(...) si asa s-a stins toata fiinta care se afla pe fata a tot pamantul, de la om pana la dobitoc si pana la taratoare si pana la pasarile cerului, toate s-au stins de pe pamant, si a ramas numai Noe si ce era cu el in corabie.”

 

Michelangelo, Ziua si Noaptea, Aurora si Amurgul

Patru personaje dezbracate, alegoria timpului (Ziua si Noaptea, Amurgul si Aurora) sunt asezate in capela familiei de Medici, din biserica San Lorenzo din Florenta. Daca aportul divin poate crea cuiva un chip si un gest, atunci, avand aceste doua atribute (spiritul si mana), reusesc sa insuflu viata pietrei. Michelangelo si-a ales singur marmura de Carrara si a facut din sculpturile sale personaje vii. 

În tine, spirit nobil, se străvede,
şi-n trupul drag, frumos peste măsură,
ce pot să scoată ceruri şi natură
când frumuseţe vor cum nu se vede.

O, dulce spirit, harul se-ntrevede:
lăuntrul tău aşterne pe figură
iubire şi iertare şi căldură,
cum de la nimeni, nimeni nu purcede,

Încât splendoarea prinde să mă lege,
privirea blândă-mi dă speranţe certe
şi-avânt îmi dă năvalnica iubire…

Ce-ntârziată sau grăbită lege
nu-ngăduie cumplitei morţi să ierte
lucrare de-o aşa desăvârşire? (Poezie de Michelangelo)