Casa fantomelor prietenoase
De
tacerea unei case nu te poti plictisi. Cu atat mai mult cu cat tacerea ascunde
sute de ani. In mod real varsta Casei
fantomelor prietenoase ( asa am botezat-o eu) era de aproximativ 500 de
ani... si era o fosta manastire...
Din
tacerea unei case poti afla multe povesti, daca te lasi purtat si de imaginatie
si daca o privesti si cu mare atentie...
Si ce
forta de iradiere pot avea peretii unei case atat de vechi...
Am
locuit, recent, pentru cateva zile, in Casa
fantomelor prietenoase, impreuna cu un grup de prieteni, in cea mai
frumoasa si nebuna vacanta. A fost si prilejul unei dezbateri pe teme
esentiale. A venit vorba despre
Dumnezeu. Au fost discutii ezitante, ingrijorate, pe alocuri sumbre dar
si amuzante... si fiind cu totii niste persoane speciale, am clara convingere
ca am fost tinta unor actiuni sacre... Cred ca Dumnezeu ne-a ghicit inocenta de
fond si s-a amuzat de farmecul inimilor noastre. Fantomele nu ne-au facut rau,
doar ne-au sicanat. Prezenta unui rozariu pe perete si a unei Biblii pe
noptiera au fost, incontestabil, de bun augur!
Au fost intr-un dialog prietenesc
cu fantomele... motiv pentru care le-am
numit prietenoase.
P.S. Pentru tot grupul de prieteni: K, F, A, A,
E, R, G,I, A, care au locuit in misterioasa casa: Casa fantomelor prietenoase, din oraselul italian Sala Comacina.
Ce frumos. Ma face sa-mi doresc a trai si eu o experienta similara! :)
RăspundețiȘtergereToate la timpul lor, draga mea Vei vedea!
RăspundețiȘtergere