Stampa chineza

 Stampa chineza... cu numele meu

 Turandot. O printesa chineza cu un comportament sangeros.  O printesa care nu vrea sa se indragosteasca, alegand maretia puritatii. Dar si cu alt motiv puternic, izvorat tot din inima. Conditioneaza casatoria de raspunsul corect al celebrelor ei intrebari: “ Care este fantoma care îi urmărește pe toți muritorii, născându-se în fiecare noapte, murind în fiecare dimineață?” Urmează a doua întrebare: “ Ce se aprinde ca focul, se răcește când îți pierzi curajul sau mori, se încinge din cauza pasiunii?” A treia întrebare:  “Care este gheața care îți dă foc și pe care focul tău o îngheață și mai mult; te înrobește dacă îți permite libertatea și te face rege dacă te acceptă ca sclav?”. Raspunsurile sunt... 

P.S.   Turandot anunta ca numele strainului este “ Iubire”... “Turandot” este un imn inchinat iubirii. De Puccini.  Evident ca sunt la Opera, cu elevii mei, in aceasta seara!

P.P.S.    Si evident, pentru Matei Visniec!

 

Tgia., Din adanc

Tgia., Din adanc

   Evenimentul  istoric cunoscut ca Revolutia din Octombrie sau Revolutia Bolsevica -25 octombrie, 1917- a fost o lovitura de stat prin care bolsevicii au preluat puterea cu forta de la guvernul provizoriu, condus in acel moment de Kerenski.  Revolutia a fost condusa de Lenin si se baza pe ideile lui Karl Marx. A adus cu sine comunismul in secolul XX, dar mai intai a adus un Razboi Civil in Rusia, surprins foarte bine intr-un film preferat, ca tematica (istorie si poveste de iubire), filmul ADMIRAL (2008). Experienta razboiului civil din Rusia subliniaza clar, atat in realitate cat si in film, derapajul din societatea ruseasca si statutul ei aproape religios. Este sugestiva, in acest sens, ultima scena din film, cea in care trupul executat prin impuscare al Amiralului Aleksandr Kolceak este aruncat intr-o gaura sapata in gheata unui rau, gaura in forma de cruce. Revolutia din Octombrie l-a surprins pe mare pe Amiralul Kolceak, in timp ce era indragostit de sotia unui ofiter aflat in subordinea sa. Acest film este un film biografic despre Aleksandr Kolceak, viceamiral in Marina Imperiala Rusa si conducator al Miscarii albe anticomuniste in timpul Razboiului Civil Rus. Anna Timiriova este poeta rusa cu acelasi nume, cea pe care Aleksandr o iubeste. 

P.S.    Un rosu revolutionar terminat intr-un pacific albastru... Din adanc!  Pentru Aleksandr, pentru 25 octombrie!

Rembrandt, Portretul lui Alexandru cel Mare

        

 

 Rembrandt, Alexandru cel Mare

       Am revenit cu un portret : Alexandru cel Mare!

   Mai frumos decat Ahile si mai putin liber decat... Diogene. Cu mare dragoste pentru filozofie(a studiat cu Aristotel) si mai putin pasionat de... sport.  Cititor pasionat (dormea cu “Iliada” langa el) dar cu accese de megalomanie. A invatat arta razboiului si meseria de soldat de la tatal sau, regele Filip al II lea, si ciudateniile de la mama sa, Olimpia. N-a pierdut nicio batalie, dar a murit tanar, la doar 32 de ani.  Prin multe secvente politice si culturale infaptuite de el, corespunde portretului ideal al comandantului militar, acel “ dux bactaliarum” al lui Paulus Sanctinus Ducensis portretizat in “ Tractatus de re militari et machinis bellicis” din secolul al XV lea: “ intelept prin natura lui, prevazator, puternic, indraznet, loial, obisnuit cu razboaiele”. Asadar, un portret unic!  Si un clarobscur unic! De Rembrandt!

P.S. Cine nu-l iubeste pe Alexandru cel Mare? 

Zavattari, Teodolinda

 

 Zavattari, Teodolinda

  Teodolinda (Theodolinda) a fost regina a lombarzilor si a Italiei. Iubita de poporul ei, cu o mare influenta politica si religioasa pentru supusii sai, regina a fost si o mare sustinatoare a artelor. A facut din orasul Monza, resedinta de vara a regatului si s-a preocupat de cateva edificii religioase. Regina a avut un schimb impresionant de scrisori cu papa Grigore cel Mare, ea fiind adepta cultului crestin catolic, in tulburi ani de inceput ai Evului Mediu. A fost ingropata alaturi de sotul ei in Catedrala din Monza, oras pe care ea l-a ridicat. Legenda spune ca regina a primit veste de la un porumbel care a rostit  cele doua cuvinte Mode(aici) si Etiam(da), care alcatuiesc etimologia cuvantului Modoetia, denumirea initiala a orasului Monza.

P.S.  Ceea ce este important este faptul ca unii tineri de azi sunt interesati atat de istorie cat si de arta. Dupa modelul frescelor realizate de Zavattari, cu chipul Teodolindei, la Catedrala din Monza, un grup de studenti la Arte au realizat o scena murala cu subiectul Teodolinda, in micul oras italian Castiglione.  Ma gandesc ca pentru infrumusetarea orasului si pentru istorie si arta, totodata. Mi s-a parut mai valoroasa realizarea lor decat graffiti cu teme urbano-moderne. Un graffiti antico-vecchio e si clasic si deci, nemuritor- ca istoria, ca arta...

Delacroix, Ovidiu printre sciti

  Eugene Delacroix, Ovidiu printre sciti

    Cand vine frigul la malul Marii Negre, primul meu gand se duce catre poetul Ovidius. La cat a suferit fiind exilat sub Augustus, pentru  “o poezie si o greseala”. Si peste toata suferinta si nostalgia lui, o vreme atat de urata, in locuri atat de departate de Roma, printre sciti si geti. “Tristia” si “Epistulae ex Ponto” spun totul despre Ovidius, aici, la Tomis, in exil.

Cu versurile mele ce ură mi-am stârnit!
În veci o să mă facă să sufăr poezia?
Din pricina ei pururi voi fi pedepsit?
Ah! degetele mele să mi le tai mai bine,
S-arunc din mână arma ce m-a nenorocit!
Eu iar mă duc acuma spre stâncile acele
De care altădată cu nava m-am izbit.
Ce v-am făcut eu, însă, o tomitani? Nimica!
Urăsc a voastre locuri, dar vă iubesc pe voi.
[...]
"Între barbari" 1-18
„Pontice" (IV, 14, v.13) 

P.S.   Alung tristetea (nu pot insa si vremea urata)cu o pata de culoare si miscare pe care Delacroix le surprinde cel mai bine: Ovidius printre sciti. Delacroix a fost un pictor iubit de poeti (Baudelaire a fost devastat la moartea pictorului) dar si Delacroix i-a iubit pe poeti. Asa cred.