Tgia., Haiku

Tgia., Hai ku primavara

efemer purtat de floare

alb si roz

primavara sosita.

P.S.   Am extins Haik-ul meu intr-o noua pictura expusa mai sus. Si n-am cautat floarea de cires prin Tara zapezilor si nici n-am gasit-o valsand, desi Maestrul de go i-a fost insasi dansatoarea din Izu. M-a ajutat sunetul muntelui sa pot gasi si lacul si papadiile, prin atata frumusete si intristare. Am extins haik-ul acum si in ceva proza minimalista, ca sa pot face trimiterea catre Y.K. A se citi corect: Yasunari Kawabata.

Sadequain, Ceiling

.
  Sadequain Naqqash, Ceiling of Frere Hall

    Oamenii intreaba de ce nu pictez flori, fluturi si peisaje. Eu le raspund ca am cautat mereu adevarul. Eu nu sunt inspirat de trandafiri intr-o vaza ori perdele roz. Ce ma inspira pe mine este o persoana care a cazut de foame si se lupta pentru supravietuire. Expresia acelui om ma inspira, cand, la sfarsitul zilei, a gasit niste resturi de hrana. Sunt un pictor de expresie a realitatii. (Sadequain)

P.S.     Un pictor din tara Malalei, cea mai tanara detinatoare a Premiului Nobel pentru Pace! Citind randurile de mai sus am senzatia ca sunt chiar vorbele rostite de laureata, intr-un realism zugravit, nu pe o panza de pictura, asa cum o face Sadequain, ci prin insasi modul de a fi si trai al Malalei, intr-o tara numita Pakistan... si mai ales, printr-un crez ce i-a pus viata in pericol extrem si, probabil, doar Divinitatea i-a dat sansa la supravietuire dupa ce a fost impuscata in cap... impuscata pentru simplul fapt ca dorea sa mearga la scoala.  Eu sunt Malala. Lumea mea s-a schimbat, dar eu nu. Sa merg la scoala  e dreptul meu. Sa vad fiecare om ca zambeste si e fericit, aceasta e dorinta mea.

  P.S.2     Malala a devenit un simbol si nu gasesc altul mai potrivit, astazi!  Mesajul ei este acela de a sustine dreptul la educatie si cultura al femeilor, intr-un Pakistan si o Lume in care realitatea poate fi indreptata si cunoscuta si prin arta!  Astazi, prin arta lui Sadequain si cartea Eu sunt Malala.

 

Grigorescu, Fata cu margele rosii

.
 Nicolae Grigorescu, Fata cu margele rosii

S-a numit „Tarancuta odihnindu-se” in primavara lui 2011, cand lucrarea lui Nicolae Grigorescu s-a vandut la licitatie cu 270.000 de euro si a devenit cel mai scump tablou romanesc. Ulterior, opera a fost imprumutata de adjudecator pentru a fi expusa la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, numele tabloului fiind schimbat in „Fata cu margele rosii”.

   P.S.     Acelasi spatiu daco-tracic si acelasi zeu, Marte, care isi anunta sosirea, primavara, cu tot ce poarta el: razboi, fertilitate si vegetatie, intr-un clarobscur al lui Grigorescu. Cu rosul si... pamantul lui. Cu femeia si ... traditia lui. Martisor versus Martenita. La romani si bulgari. L-am celebrat pe el, Marte, si am sarbatorit-o pe ea, Primavara, cu muzica Pasarea Colibri si Concert Jezebel, astazi, 1 Martie, in spatiul daco-tracic, la romani si bulgari.