marți, 29 septembrie 2015

Miniatura, Amalasuntha



 Lumea barbara vs. Lumea contemporana...

   Nu despre problema refugiatilor, care acum a devenit o problema europeana, vreau sa scriu in acest articol. Ma aflu insa, intamplator in acest moment, sub influenta unei lecturi istorice care surprinde decaderea Romei, sub atacurile navalitorilor barbari, iar lectura mi-a fost completata de un film vizionat serile trecute („Il Ritorno”), inspirat din viata lui Rutilio Namaziano. Personajul a fost un poet si om implicat in cariera administrativa in perioada anilor la care fac referire, dar nu era roman. Era de origine galica, dar cu functii politice in Toscana si Umbria. Probabil cartea sa, „De reditu”, poate fi considerata ultima capodopera a limbii latine clasice, un adevarat epitaf inchinat unei lumi care se afla la apus. Asadar un barbar cult, rafinat si sensibil la realitatile vremii lui, intocmai ca si personajul feminin asupra caruia ma opresc cu imaginea de mai sus, o femeie apartinand aceleiasi lumi barbare, devenita si regina! Amalasuntha, caci despre ea este vorba, era o femeie culta, frumoasa si cu un puternic caracter. Cunostea latina si greaca, avea cunostinte vaste despre scriitorii clasici si era pasionata de filosofie. Ii detesta pe gotii din lumea carora facea parte si ii prefera pe romani, frecventandu-le saloanele. A fondat noi scoli si a marit plata profesorilor de retorica. A fost prinsa si inchisa in turnul aflat pe o insula a lacului Bolsena, in momentul in care se pregatea sa fuga in Bizant. A fost asasinata, la fel ca Namaziano, o practica des intalnita in acele vremuri.

.
 Insula Martana, Lacul Bolsena, locul inchisorii Amalasunthei






P.S.      Intrebarea mea, inspirata de un sondaj actual, facut de Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj este: Filmul sau cartea? Raspunsul meu este : ele se completeaza! 




joi, 17 septembrie 2015

Hussain, Panjwani- Mother India


.
Hussain, Mother India


    Nu stiu ce sa scriu despre pictorul  pe care il aleg astazi. Marturisesc ca am fost luata prin surprindere de Google, care a  mentionat ca astazi, 17 septembrie, e ziua lui de nastere...  100 de ani in urma...


P.S.     Ce pot sa fac este sa-i privesc compozitile, unele mai Mahabharata decat Ramayana... altele mai Shiva decat Jessu...  

P.S.2   Tripura Sundari e cu mine.




marți, 15 septembrie 2015

Codex Argenteus


   Codex Argenteus este un manuscris ce cuprinde cele patru Evanghelii. Este Biblia tradusa in gotica de cel care a si inventat scrierea gotica, Ulfila (Wulfila). De viata si doctrina lui s-a ocupat Constantin Erbiceanu, marele istoric si teolog roman, intr-o documentata si valoroasa carte, cunoscuta si sub denumirea de  Starea crestinismului in Dacia Traiana si Aureliana in seculul al IV .


P.S.    Codex Argenteus se afla in prezent la Uppsala, dar cateva fragmente din filele acestei Biblii se afla si la Milano. Bifat momentul in urma cu cateva zile. Acum imi continui lectura de toamna cu Storia D’Italia lui Montanelli si descopar o istorie scrisa cu bun simt, cu stil, fara pretentii de a descoperi teorii noi si originale, o  lectura istorica ce poate deveni pasionanta pentru cei ce inca mai citesc.