M. Jiji, 2 de inimă roșie

2 de inimă roșie...

   Cred că Mădălina a oferit, în pictura de mai sus,  propria versiune asupra seducției și erotismului. Nu știu ce spațiu va decora pictura ta, Mădălina, dar pentru mine , ”decorează” un spațiu mitologic, o temă alegorică, un subiect istoric și mă impresionează  așa cum o fac o lectură sau o piesă de teatru antic roman.  Eu văd acolo un zeu al războiului și o zeiță a iubirii! Marte și Venus!

P.S.  Întreaga compoziție este echilibrată coloristic și mă bucur mult că am descoperit  un pic de roșu. Vorba Geniului Tițian: unui artist îi sunt suficiente 3 culori: alb, negru și roșu! Auriul tău preferat, Mădălina, aduce harul pe pânza ta! E versiunea sufletului meu, sensibil  la culori!

M.Jiji, Îngerul

   

    O suspectez  pe artistă de trăiri autentice! Picturile ei nu pot izvorî decât din astfel de momente. Nu știu dacă preferă acuarela, creionul, nu cunosc exact tehnica în care lucrează. Știu însă că-i plac hergheliile. Nu sunt caii scenelor istorice ai lui Kossak dar în compoziția artistei, expusă astăzi, se împletesc temperamentul și avântul celor două personaje. Tonurile calde de ocru, orange și auriu îmi dau impresia că mă aflu în fața unui timbru vechi. O compoziție aparent statică, în care imaginea frumosului cal se împletește cu viziunea ezoterică a artistei.

P.S.  Între Înger și Demon. Între privitor și artist.

M.JiJi, Madona

      Aș însoți pictura Mădălinei cu un cântec religios și aș lăsa-o în fața unui conquistador.  Ar continua un ritual ce l-ar vedea  doar ochii mnemonici ai Madonei.  Aș da un impuls acelui roșu profan și ar vorbi toată  fertilitatea ei.  Aș urmări conturul negru tribal și aș aduce-o la viață suflând peste ea, un auriu precolumbian...

P.S.   Sper, Mădălina, că m-am încadrat în nuanțele picturii tale!

Santuario Madona Del Soccorso

Drumul către Sanctuar este o cale destinată rugăciunii, cugetării și invită la contemplarea naturii și a  artei, într-un ambient liniștit...  Am descoperit acest Colț de Rai, la Lacul Como, în această vacanță și m-am aflat acolo chiar de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Am ascultat o ceremonie religioasă de o pioșenie rar întâlnită. Astăzi, de Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, reascult înregistrarea și revăd fotografiile...

Abația Piona

 

 Abbazia di Piona 
  (...) noaptea abația aceasta este loc pentru multe și aventuroase întâmplări.( Umberto Eco, Il nome della rosa ).

   Un execițiu de imaginație, între zidurile acestei abații, care m-a transpus în atmosfera romanului cunoscutului scriitor italian. O bijuterie a arhitecturii romanice de secol XII, dedicată inițial Sf. Fecioare Maria, apoi Sf. Nicolae. O mânăstire benedectină cu picturi murale simbolizând ” Ciclul lunilor”. Artă, natură, roman... italian.

Mădălina Jiji, Marie

Mădălina Jiji, Marie

Despre Plexul meu solar, știe doar Mădălina...  în sens că-i mărturiseam emoția... Despre jumătatea ei de Soare, jumătatea ei de Lună, scriu eu: Calea Marie...

P.S.  ” În drum spre Balcic”, s-a intitulat vernisajul din această seară, o expoziție de pictură, găzduită de Biblioteca Județeană ”I.N. Roman” din Constanța. O temă generoasă, colorată, captivantă, plină de simboluri,muzică și fără să te aștepți, presărată de istorie...

”De-a Unioniștii”

Astăzi este Ziua Internațională a Teatrului!

În urmă cu mai bine de 2000 de ani, în Grecia Antică, Policlet cel Tânăr a conceput marele teatru Epidaur.  Scena de teatru a reușit întotdeauna să unească întreaga comunitate, lumea naturală și chiar epocile istorice. Teatrul este și o formă de prietenie. Teatrul e un loc unde oamenii sunt împreuna!



P.S.     De Centenarul Marii Uniri, profesorii școlii unde profesez și eu de 18 ani, au fost actori în piesa de teatru scrisă de mine, ” De-a Unioniștii”.  A reprezentat pentru mine, tot ceea ce am scris mai sus! Le multumesc! La multi ani, actori!

Migneco, Țărancă cu coș de lămâi

  Giuseppe Migneco. Un pictor sicilian care surprinde sub penel, momente autobiografice, în viziune naivă și expresionistă. Culorile puternice utilizate de pictor exprimă lupta existențială, o temă profund umană și, mai ales, continuă...

P.S.  Pictorul a murit la Milano, într-o zi de 28 februarie, 1997.

Caravaggio. Băiatul cu un coș cu fructe

       Din picturile tenebroase și pline de realism extrem, ale lui Caravaggio, aleg  astăzi, una cu un subiect liniștit...   rar întâlnit în tematica pictorului milanez. Geniul Caravaggio trebuie însă privit prin toate picturile sale: ” Madona cu rozariul”, ” Cele șapte minuni ale milei”, ” David cu capul lui Goliat”, ” Tânărul Bacchus”, ” Petrecerea muzicală”, etc. I-am văzut, recent, expoziția  la Palazzo Reale din Milano și am așteptat cam 3 ore, în picioare, la coadă, să intru în Muzeu. Aș repeta experiența. 

P.S.    Fie că este ecranizarea din 1986 a filmului ”Caravaggio”, fie cea care este de mâine, 19 februarie, în cinematografe, ” Caravaggio - L' anima e il sangue”, geniul Caravaggio poate fi privit și așa! Recomand!