GIAcometti, Femeie mergand

   

  Pentru ca au sanii rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, ( like! ) pentru ca au fundul mare si grasut, (unlike! ) pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila. (hm! ).  Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. (se mai intampla cand fac sport! ). Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. (si i-ar lua pe toti acasa! ). Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi sa nu raspunda privirii tale cand le fixezi ca un maniac. ( mrrrrr! ).  Pentru ca trec cu curaj neasteptat peste toate servitutiile anatomiei, firii lor delicate.( in parte! ). Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. ( zambet! ). Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta.( si foarte concentrata! ).  Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. ( no comment! ).  Pentru ca poarta tot felul de zdranganele pe care si le asortaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. ( da, da, da, da, da,da! ).  Pentru ca isi deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. ( O, da! ).  Pentru ca au obsesia subtirimii a lui Giacometti. ( ooof! ).  Pentru ca se trag din fetite. ( la, la, la si piruete!).  Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. ( mda! ). Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseza cine castiga. ( eeei, nu! ).  Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. (clipit des din  pleoape, cu gene cu tot!) . Pentru ca au un fel de a rezolva problemele care te scoate din minti.( pai, daca asa e bine?!? ).  Pentru ca au un fel de a gandi care te scoate din minti.( pentru ca sigur asa e!!! ).  Pentru ca iti spun " te iubesc" exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. ( nu chiar! ).  Pentru ca nu se masturbeaza.( beeeep! ).  Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. (chiar sunt! ). Pentru ca scrie fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspecte de literatura feminina (of course! ). Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru ca  pentru ele se scriu trei sferturi din proza si poezia lumii. (oftat prelungit si relaxare totala! ). Pentru ca le termina Cohen. ( dar are niste melodii!!! Cum ar fi In my secret life ori Dance me to the end of love... ). Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie.(nu ma regasesc!- de fapt, nu prea gasesc bucataria! ).  Pentru ca pana si cea mai dura bussines woman poarta chilotei cu induiosatoare floricele si dantelute. ( banuiam! ). Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chiloteii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. ( ce dragut! ). Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de a face dragoste, dar numai in filme. (asa o fi! ). Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.( ba chiar se ajunge la cearta! ). Pentru ca iau viata in serios pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. ( in momente grele, mai ales! ). Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune.( relativ! ). Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.( nu neaparat! ). Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz.( sigur, nu! ).  Pentru ca beau porcarii ca Martini, Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. ( mmmmm! ). Pentru ca nu-ti pun mana pe fund decat in reclame (cata exactitate! ). Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. (odios! ). Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. (?!?!?!?!). Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza.(...). Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. ( in mod cert! Si seara  sau noaptea cu prieteni dragi aflati la mare distanta, cu alt fus orar, dar sigur prezenti in conversatii interminabile, sfidand distanta, timpul, problemele de viata! Si, mai ales, hahaind!).  Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. ( pot fi printese, regine si zeite... si cateodata, cenusarese!... prefer ultima varianta caci primele trei am fost! ). Pentru ca din ele am iesit si-n ele ne-ntoarcem si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor( iar asta e DIVIN! ). ( Mircea Cartarescu, De ce iubim femeile).

  P. S.    Giacometti  se concentrază asupra studiului fizionomiei umane, pornind de la privire, sediul gândurilor ... si stilizat, totodata. Cartarescu se concentreaza asupra studiului femeii... pornind de la intreg , FEMEIA! ... si real, totodata...

Rubliov si Icoana rusa

 

Andrei Rubliov, Sfanta Treime

   ...  Ar fi fost greu de recunoscut Koroviev-Fagot, pseudo-interpretul misteriosului consultant — care nu avea nevoie de nici un interpret şi de nici un fel de tălmăcire — în persoana călăreţului care zbura acum alături de Woland, în dreapta prietenei maestrului... galopa acum, făcînd să zornăie încetişor lan­ţul de aur al frîului, un cavaler violet, sumbru, cu chipul mohorît, care nu zîmbea niciodată. Işi ţinea bărbia în piept, nu se uita la lună, nu-l interesa nici pămîntul; se gîndea la ale lui, zburînd umăr la umăr cu Woland.

— De ce s-a schimbat el aşa? îl întrebă pe Woland Marga­reta, în timp ce vîntul şuiera la urechile ei.

— Cavalerul acesta a făcut cîndva o glumă foarte nereu­şită, îi răspunse Woland, întorcînd spre Margareta chipul său cu acel ochi ce ardea molcom. Calamburul pe care-l făcuse, referitor la lumină şi întuneric, nu era tocmai bun. Şi cavale­rul a trebuit după aceea să plătească ceva mai mult şi mai mul­tă vreme decît a presupus el. Dar noaptea asta e o noapte cînd se încheie răfuielile. Cavalerul şi-a plătit contul şi l-a închis... 

........................................................................................................................................................

    Cineva îl lăsa liber pe maestru, aşa cum el însuşi îl lăsase liber adineauri pe eroul pe care-l crease. Acest erou plecase în beznă, plecase fără în­toarcere, iertat în noaptea de duminică, fiu al regelui-cititor în stele, al cincilea procurator al Iudeii, cumplitul călăreţ Pilat din Pont. ( M. Bulgakov,  Maestrul si Margareta).

   Actiunea romanului se petrece la Moscova, acolo unde crestinismul ortodox joaca un rol remarcabil... acolo unde se manifesta creatia artistica a lui Rubliov... si ea se naste din nevoia de a invinge discordia din jur, violenta si cruzimea care dominau in vremea lui, sec. al XV lea.  Maretia artei lui Rubliov consta in asocierea armonioasa a elementelor mistice si reale...  o lume in care, din tot raul se naste speranta in bine iar uratul se poate preschimba in frumos... Dar nu frumosul estetic caci, nu poti afirma, decat grabit si nesmerit, ca o icoana poate fi frumoasa... Frumos este adevarul din ea! ( iar din partea privitorului poate pretinde doar maturitate spirituala pentru recunoasterea acestei frumuseti.) Aceeasi maturitate spirituala pe care o cere cititorului si  romanul mentionat mai sus! In ambele cazuri( pictura si romanul) ramane deschisa calea liberului arbitru, segment care aduce, chiar si in cadrul unor canoane si chichite conventionale, spatiul propriu in care sa-ti manifesti libertatea! Daca o ai...

P.S.   Am in casa doua icoane identice, primite in dar de la o prietena... ele vor sta alaturi, indeplinindu-si rolul spiritual intr-o maniera dubla, asa cum aceasta  prietena este dublu incarcata spiritual...  Pentru Roxana! Si pt. Livia Carnu care acum citeste acest roman.

Andreescu, Ghiocei

Ion Andreescu, Ghiocei

     Printre Stanci si mesteceni, intr-o Padure de fagi, pe un Camp inflorit sau Crang desfrunzit, poti aduna in priviri, de la pictorul pamantului, toata primavara lui: Pansele, Garofite, Trandafiri albi, roz si rosii, Coacaze sau Ghiocei...  nuante de verde stins si albastru intens... amestec de adevar si visare...

P. S.    Ştii să asculţi? Auzi vântul la fereastră? Auzi păsările care pleacă şi se întorc, ducând şi aducând primăvara? Ştii ce-i nostalgia? Priveşti uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Sunt pe acolo şi într-acele, fără fiinţă, o apropiere şi o îndepărtare în preajma ta. Gândeşte-te la mine ca la o stea desprinsă din tine şi dusă în întunericul fără fund...( Ionel Teodoreanu, Lorelei)

...................................................................................................................................................................

          Ploua infernal,

         Si noi ne iubeam prin mansarde...

       (N. Stanescu, Ploaie in luna lui Marte)

Titian, Amor sacru si amor profan

        Nunta in cer, ca si alte romane interbelice ale lui Mircea Eliade, e impregnata de poezia Bucurestilor de odinioara: plimbarile la sosea sau  prin Cismigiu... reclame luminoase ale bulevardelor pe care circula tramvaie... indragostiti ce colinda strazile... cantecele lui Zavaidoc... baluri faimoase... vinuri alese... dincolo de panza de paianjen a vremii, o lume mai boema, mult colorata dar pe care unii o vad- sepia... un Mic Paris unde Lautrec ar fi surprins cu realism spiritul epocii- fara ambiguitate... marea iubire pe care nu o poti trai decat o singura data in viata- sufletul pereche...

-         E prea târziu? întrebă Mavrodin, silindu-se să-și ascundă neliniștea.

-         Întotdeauna e prea târziu pentru un bărbat care a cunoscut o dată o mare dragoste, spuse Hasnaș cu asprime. Orice ar încerca, e prea târziu. Cel mai bun lucru pe care îl are de făcut e să nu se gândească…

 Se opri, ca și cum i-ar fi fost teamă că a vorbit prea mult.

-         La ce să nu se gândească? întrebă Mavrodin.

-         La nimic grav, la nimic permanent, continuă Hasnaș. Să trăiască așa cum i-a fost scris, la întâmplare, fără să-și propună lucruri mari, fără să mai aștepte un al doilea miracol. Nu te întâlnești decât o singură dată cu un lucru mare, într-adevăr mare. Pe urmă, întâmplările nu mai au nicio importanță. Vreau să spun: nu mai schimbă nimic. Nu mai sunt transparente, nu mai vezi prin ele dincolo. Întâmplări. Atât. Tot ce poți face, tot ce ești dator să faci, este să te lași dus spre moarte împăcat, demn, fără să te lamentezi și fără să degradezi mai ales. Mulți dintre noi ne degradăm cu cât ne apropiem de moarte; vicii, spaime, lașități sunt sumedenie… Un opium ieftin, de altfel, foarte ieftin…

(Mircea Eliade

 “Nuntă în cer”.)

                P. S.   Romanul adolescentului miop? Gaudeamus? Isabel și apele diavolului? Lumina ce se stinge? Maitreyi?  Întoarcerea din rai? Huliganii? Domnișoara Christina? India? Șarpele? Secretul doctorului Honigberger? Nopți la Serampore? Pe strada Mântuleasa? La țigănci? Noapte de Sânziene? În curte la Dionis? 19 trandafiri? Sacru si profan? Alegeti singuri raspunsul! ...  Eu aleg cea mai încifrata imagine iesita de sub penelul lui Titian- Amor sacru si amor profan.