Lorenzo Lotto, Marsilio Casotti si sotia sa Faustina
Vivarini, maestrul lui Lotto,
are o pictura intitulata “ Sfantul Anton
din Padova”... Marturisesc cu piosenie ca
am atins usa acelei Catedrale din Padova,
acolo unde se afla si mormantul
Sfantului, in Zilele de Pasti, in urma cu 2 ani, alaturi de un grup de
prieteni si colegi, aflati intr-o vizita de studiu la Oratoriul Don Bosco... Pe
usa Catedralei, asa cum se poate vedea in orice imagine, e un inel ... l-am
atins atunci, intr-o blanda semnificatie... asa cum l-am primit pe deget,
din partea Divinitatii (martori sunt prezentul si trei prietene), la Catedrala
Sfantul Anton din Constanta... Inelul, bijuterie incarcata de semnificatii diverse
domina imaginarul uman de mai bine de 6000 ani... inelul sigiliu, inelul
episcopal, inelul de investire, inelul de recunoastere, inelul lui Marsilio
Casotti catre sotia sa... iar bijuteriile care ne fascineaza nu sunt neaparat cele bogat impodobite, ci cele pline de simboluri ascunse, pe care le regasim in tablouri, miniaturi sau desene misterioase... eu raman cu
Inelul Divin... l-am regasit ... nu
intamplator Sfantului Anton i se
spune “ gasitorul lucrurilor pierdute”...
P.S. Lotto utilizeaza cu predilectie motive cu
mai multe intelesuri... si antagonice...
si metaforice...a murit la varsta de 76 ani, dupa ce, in ultima parte a vietii s-a retras la manastire... Basilica Santa Casa din Loreto. Acolo a fost adanc fericit si deplin linistit sufleteste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu