Regele David n-a excelat prin victorii
militare stralucite ori prin ridicarea unor constructii importante. El a ramas
prin marea sa poezie, datorita harului cu care a fost inzestrat de Dumnezeu. Psalmii lui David, pe langa frumusetea
poetica ce o au, contin toate starile emotionale ale omului, sunt momente in
care poezia devine rugaciune iar rugaciunea devine cantec. Mai puternica decat
sabia lui de rege, mai puternica decat prastia cu care a omorat un Goliat, arma
sa ramane poezia: Mainile mele au facut
o harpa si degetele mele au alcatuit o psaltire. (Din Psalmul extra-numerar, 151, scris de David cu propria sa mana,
desi nu se numara printre cei 150, alcatuit la vremea cand el se afla in lupta
cu Goliat).
P.S.
Si mainile lui Michelangelo merita un Psalm. Un Psalm Inalt... cat toata statuia lui David de 434 cm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu