Luchian, Maci

                          Stefan  Luchian, Maci

              „A vedea florile lui Luchian fara a sti ce se afla in spatele frumusetii lor ar echivala cu gestul de a smulge dinlauntrul corolei anemonelor grauntele de frig, de noapte, care face ca petalele sa arda si mai intens. Despartirea creatiei lui Luchian de suferinta lui Luchian ne-ar priva de cel mai clar exemplu din pictura noastra ca suferinta nu da talent, dar pune un om talentat la o raspantie de unde poate iesi un invins sau un invingator.”  Octavian Paler

   P.S.    Oamenii iubesc florile: micute, mari, colorate, parfumate, interesante, de gheata sau din hartie, exotice, ciudate, salbatice si chiar periculoase sau moarte... prinse in coronite sau buchet, tinute in vaza, captive intr-o butoniera sau libere pe camp... dar mai ales pe cele rosii! Ma intreb daca florile  se inrosesc  atunci cand sunt privite... cred ca toate tind spre rosu! Deci, priviti-le! Si incepeti cu florile lui Luchian...