Delacroix, Libertatea conducand poporul

        

      Eugene Delacroix, Libertatea conducand poporul

       “ Da-mi, te rog, o perna albastra si un divan rosu. Sa le asezam alaturi. Priveste cum se ating culorile, una ii rapeste parca ceva celeilalte. Rosul se coloreaza in albastru, albastrul este scaldat in rosu, iar in mijloc se iveste o nuanta de violet.” Iata-l pe Delacroix: un dirijor al culorilor! Singuratic si genial. Fermecator si sclipitor. Place femeilor. Cel mai adesea, modelele pe care le are ii devin si iubite.  Asemanarea fizica cu Talleyrand, despre care barfele spun ca i-ar fi adevaratul tata, ii confera si mai multa aristocratie. Si, probabil, nu doar cu asemanarea fizica de la Talleyrand, isi exploateaza farmecul personal printre poeti, scriitori, muzicieni, femei. Prietenia, adesea intrepatrunsa de iubire cu scriitoarea  George Sand, cea mai indragita partenera de discutii a pictorului, nu-l subjuga ci il lasa liber.  Atras de muzica, canta la clavecin si il apreciaza numai pe Chopin. Intreaga lume artistica pariziana il maguleste, este oaspetele multor saloane celebre ale vremii. Are prieteni, romantici, desigur, insa el ii conduce pe toti: Charles Nodier, Victor Hugo, Alfred de Vigny, Stendhal, Alexandre Dumas, Teophile Gautier, Alphons de Lamartine, Hector Berlioz. Baudelaire il descria ca pe ” craterul unui vulcan artistic acoperit de un buchet de flori.” Mare admirator al lui Rubens. Impresionist, inainte de Impresionism. Un “zeu” pentru Matisse si Picasso.

P.S.       “ Am iubit femeile la nebunie, insa am pretuit libertatea mai mult.” ( L-a inspirat, deci, Cassanova). Iar eu aleg sa postez pictura  Libertatea conducand poporul, nu doar pentru ca are subiect istoric de secol XIX preferat si o dimensiune epica a evenimentelor revolutionare franceze sau pentru ca pictura aceasta a fost cumparata de Ludovic Filip. O aleg pentru a-i  declara pictorului, la doua secole distanta, ca libertatea nu putea fi mai bine infatisata, alegoric, decat sub portretul unei femei care conduce!

P.P.S.   “ Observ- scrie George Sand- insolita diferenta dintre soti si restul barbatilor in general. Iata ca acestia din urma poseda cu mare placere femei, pe care altii le stapanesc fara tragere de inima, in ciuda faptului ca le poseda”. ( Portretul facut pentru G. Sand il lasa neterminat...).Punct.