Miscarea Prerafaelitilor

Gabriel Rossetti, Beata Beatrix

  John Millais, Ofelia

    Miscarea prerafaelitilor ascunde un secret: cum a fost capabil un grup al unor artisti atat de tineri ( Hunt, Millais, Rossetti), intr-un timp atat de scurt, sa transforme intr-o asemenea masura arta engleza?!? Asemenea romanticilor ei se inspira din literatura si din legendele medievale, pentru a evita temele biblice si mitologice. Tema picturii lui Rossetti, Beata Beatrix provine din Vita nuova, a lui Dante. Pictura o prezinta pe Beatrice, aflata in extaz. Macul adus de porumbel este simbolul visului si al mortii... Totul este de factura sugestiva si puternic decorativa! Millais, la randul sau, se inspira din drama lui Shakespeare, Hamlet, mai exact scena mortii Ofeliei, pentru a ne-o oferi pe panza, cu detalii colorate ale naturii: trandafiri salbatici, flori de nu-ma-uita...

P.S.    La Eminescu gasim atitudini prerafaelite: Si uscat fosni mătasa pe podele, între glastre,/ Între rozele de Siras si lianele albastre... acelasi spatiu decorativ, la Macedonski: E mai, când nu e frunză să n-aibă al iubirii/ Fior nedeslușit./Micsandra spre rozetă se pleacă fermecată...  la Arghezi, la  Bacovia, la D. Anghel, la St.O.Iosif asistăm, se poate spune, la o vegetalizare  sau  floralizare  a lumii întregi. O apropiere intre pictura si poezie... iar diversitatea accesoriilor florale deschide larg evantaiul interpretărilor: floarea devine semn, fata sensibilă a unui mesaj, iscand o stare de ambiguitate perpetuă. Dupa cum se poate observa si in P. P.S. (a se citi rar, cu ton bland si acent pe ce litera preferati!).

P.P.S.      Culegeţi trei poame de mandragoră la răsăritul soarelui, înveliţi-le în frunze de verbină, lăsaţi-le până a doua zi expuse la briza călduţă a unei zile frumoase. Luaţi apoi şase boabe de iapis    magneticus sau piatră de magnet, pe care le pisaţi bine şi le amestecaţi cu sucul lăsat de poamele de mandragoră. Strângeţi, pe de altă parte, sângele a şapte păsărele bărbătuşi pe care le-aţi străpuns în aripa stângă şi adăugaţi-l la restul, amestecând bine. Condimentaţi amestecul cu 57 boabe de ambră cenuşie, şapte boabe de mosc, trei sute şaizeci şi şapte de boabe din cea mai bună scorţişoară pe care o veţi găsi, un pic de micsandră şi de lemn de aloe, după gust, douăsprezece ventuze mici desprinse de pe tentaculele unei caracatiţe şi confitate în douăzeci şi unu de boabe de miere de Narbonne şi cinci sute de boabe din Racina apurisus. Adăugaţi şi o uncie de zahăr de bună calitate şi stropiţi cu vin bun de Creta, dacă mai aveţi. Pasaţi totul cu o lingură de lemn într-un mojar de marmură, apoi turnaţi mixtura, folosindu-vă de o lingură de argint, într-un vas de sticlă şi fierbeţi-o până ce filtrul vostru va avea o consistenţă siropoasă. Strecuraţi-l cu grijă printr-o etamină şi ţineţi-l la rece într-un recipient de argint sau de aur. Asta-i totul. Cantităţile indicate dau un filtru suficient pentru câteva sute de persoane. (Bautura dragostei). O puteti lua de Florii, ca licoare vrajita! 

...cautand flori potrivite pentru licoare, hai hui, prin Toscana...sub soarele ei... (Under  the Tuscan Sun)